ramada brasov

Natura prin vin și vinul prin artă. Master of Wine and Acoustic Sensations

master_of_wine_and_acoustic_sensations_cluj_4

Am pășit timidă până la intrarea hotelului, ajunsesem la timp, așa m-a învățat tata să fac, eram curioasă cum avea să fie. Citisem atâtea despre eveniment și auzisem o mulțime de oameni vorbind, încât simțeam entuziasmul acela foarte provocator, care îți șoptește că vei învăța ceva nou. M-am întors spre stânga, chiar înainte să intru, iar imaginea mea se reflecta în geamul imens fumuriu. Vedeam luminile calde din interior și paharele care străluceau pe mese lângă tacâmuri tăcute, iar copacii de afară se reflectau și ei, ca și cum ar fi fost invitați la masă. Am intrat în holul auriu și erau încă puțini oameni.

Da, am ajuns la Master of Wine and Acoustic Sensations, evenimentul despre care toată lumea știa ceva. Golden Tulip Ana Dome se prezenta așa cum îl știm, contemporan, plăcut extragavant și totuși cu o urmă vintage de roman polițist în care toată lumea din oraș se vedea în restaurantul aceluiași hotel.

O întindere de mese albe, frumos aranjate, cu pahare așezate pe bilețele care indicau vinurile ce aveau să fie degustate, așteptau în linie, ancorate în atmosfera caldă, pe acorduri acustice și șoapte ale invitaților.

Între autenticitate și natural

Am citit multe interviuri ale lui Isabelle Legeron, i-am urmărit toate activitățile, mi-a strărnit curiozitatea cum puțini oameni mai reușesc să o facă odată ce devii tot mai prins în hățișurile vieții cotidiene. Pentru mine nu a fost vorba doar de a ajunge la eveniment pe sistem participativ, a fost pentru că voiam să aud spunând toate lucrurile în care ea crede și pe care le împărășesc, pentru că sunt aplicabile în multe domenii și situații.

Acum, dacă aș spune ,,pasiune’’, ar suna cumva clișeic, pentru că toată lumea folosește cuvântul în tot felul de contexte pentru a le salva de la mediocritate. În ceea ce privește activitatea lui Isabelle Legeron chiar despre pasiune este vorba. În fond aceasta a fost și ideea evenimentului, de a-i aduce pe oameni mai aproape de autenticul fiecărui lucru pe care îl întreprind, de a-i face să conștientizeze că vinul e mai mult decât o băutură turnată în pahar. E o artă frumoasă și complexă, care poate curge natural și poate contribui la o viață trăită frumos. Nu e o completare a mâncării, ori a unui meniu, este un stil de a percepe senzațiile din jur. Un gust bun și natural îți poate deschide mintea spre tot ceea ce se întâmplă, percepi diferit conversații, zâmbete și trăiri. Ideea lui Isabelle este foarte simplă și uimitor de sinceră, vinul de calitate nu este un atribut al unei anumite clase sociale, ci un experiment al tău personal, fiind cunoscător sau nu.

Fiecare butuc ar trebui să aibă povestea lui

M-a emoționat evenimentul și expunerea ei, a invitatei speciale, pentru că m-au dus cu gândul departe, la anii copilărei mele, când bunicul meu avea o vie minunată în care mi-am petrecut zile în șir. Avea 450 de butuci de vie din două soiuri: Riesling Italian și Souvignon. În fiecare duminică, după biserică, plecam împreună pe jos până la Măgură, locul în care era via noastră.

Îmi amintesc și acum liniștea și dragostea cu care analiza fiecare butuc, îmi amintesc și drumul până acolo și faptul că trebuia să mă ia în brațe ca să mânânc frăguțe albe din fiecare frăgar de pe marginea drumului, îmi mai amintesc și faptul că în capătul viei avea culcuș o căprioară și puiul ei, iar eu făceam mereu liniște să nu le deranjez, în fond noi eram doar musafiri. Procesul în sine, oamenii care miroseau a struguri toamna, agitația și afecțiunea pentru un lucru pe care l-ai privit cum crește, cum se dezvoltă și transformă, sunt sentimente la care revii mereu, măcar în amintiri.

Mi-am amintit toate aceste lucruri, pentru că știu că la acest aspect se referea și Isabelle Legeron. Povestea despre copilăria ei petrecută într-o familie autentică de viticultori din Franța și șocul pe care l-a avut în momentul în care a intrat în contact cu marea industrie și diferența de la cer la pământ pe care a  constatat-o.

master_of_wine_and_acoustic_sensations_cluj_3

Cine face diferența?

Vinurile de la eveniment au fost asigurate de vin-de-vie.ro. Au fost 6 vinuri în total:

  • Les Grandes Vignes, roze 2012, valea Rhone-ului
  • Mer&Coquillages, Julien Meyer, alb sec 2012, Alsacia
  • Juracon sec, Clos Thou, alb sec 2012, poalele Munților Pirinei
  • Terra Vitis, cave d Estezargues roșu 2012, Valea Rhone-ului
  • Mariole, domeniul Ledogar, roșu 2011, Languedoc
  • Brin de Temps, domeniul Brin, roșu 2010, Gaillac, S-V Franței

Mi-a plăcut foarte tare Mer et Coquillages, este un vin foarte proaspăt obținut dintr-o varietate de struguri, Sylvaner și Riesling. E un vin cu aciditate și mineralitate echilibrate, deloc greoi, chiar fresh, iar povestea numelui său face referire la vinul servit la terasele de la marginea mării, un vin sec, care însoțea mâncăruri pe bază de fructe de mare.

Un alt vin care mi-a plăcut, a fost Terra Vitis, cave d’Estezargues. Are o ușoară senzație de gras, fructos, chiar taninos, poate fi tipul vinului din care să bei în fiecare zi un pahar la masă. Totodată, poate fi vinul de început pentru cei care doresc să guste din plăcerea vinurilor naturale. Un alt aspect pe care mi-am dorit să îl urmăresc pornind de la ideea lui Isabelle Legeron, a fost cel al poveștilor oamenilor care produc aceste vinuri. Diferența remarcabilă dintre vinurile produse industrial și cele provenite din podgorii în care calitatea și naturalețea contează înainte de toate, o reprezintă povestea minunată a creației și a întregului decor pe care vi-l imaginați când vă gândiți la vinuri franțuzești.

Am rămas surprinsă când, ajunsă acasă, am căutat câte puțin despre fiecare producător. Traiectorii diferite, idei diferite, afecțiune profundă și respect pentru sol, iar asta m-a bucurat având în vedere ca încă din copilărie am fost lovită de ,,blestemul pământului’’, asta dacă nu cumva m-am născut cu el.

Un vin nu vine niciodată singur

Desigur, vinurile nu au venit neînsoțite, platouri delicioase de brânzeturi și mezeluri au pus în evidență cu delicatețe aromele plăcute, chiar suprizătoare ale vinurilor degustate. Din foarte multe puncte de vedere, dar și din punctul meu de vedere, evenimentul a fost o desfășurare de forțe. A fost inedit, așa cum explica și șeful restaurantului, Laurențiu Farcaș în interviul pe care mi l-a acordat înainte de eveniment. A fost inedit pentru că a adus ceva nou, a fost inedit și pentru că a dat oportunitatea oricui de a fi prezent și de a învăța o mulțime de lucruri de la un Master of Wine.

master_of_wine_and_acoustic_sensations_cluj_5

Dar și mai inedit, sau aș putea spune revelator, a fost pentru că nu ai simțit doar ideile unui Master of Wine, ci al unui ambasador sincer, care nu își dorește altceva decât să le influențeze în bine percepția oamenilor vizavi de vinuri.

Hotelul Golden Tulip Ana Dome a găzduit, de fapt începuturile unor povești minunate între oameni și vin. De prea puține ori mai este vorba de profunzimea unei idei, de prea multe ori suntem nemuțumiți de ceea ce ni se oferă, așa că de data aceasta am fost martorii unor idei de alternativă. Dacă cineva poate trezi o anumită emoție în tine și îți dă de gândit într-un mod cum de puține ori ți se mai întâmplă, înseamnă că evenimentul și-a atins scopul, iar lumea vinurilor și poveștile din spatele ei pot prinde un nou contur, doar prin exemplu personal.

master_of_wine_and_acoustic_sensations_cluj_2

Master of  Wine and Acoustic Sensations a fost un prim îndemn de mai mare anvergură către noi toți de a găsi sau regăsi plăcerea unei băuturi-artă, o plăcere văzută prin ochii pământului, al soarelui, al stropilor de ploaie și nu în ultimul rând prin ochii bobului de strugure.

Master of Wine and Acoustic Sensations. Isabelle Legeron vine la Cluj

sursă: www.travelchannel.co.uk

Master of Wine and Acoustic Sensations este cea mai importantă degustare de vinuri a sezonului, nu doar o simplă degustare. Invitată a acestui eveniment, care va avea loc în data de 25 octombrie în incinta Golden Tulip Ana Dome din Cluj-Napoca, va fi franțuzoaica Isabelle Legeron, singura femeie din Franța care se bucură de distincția Master of Wine. 

Master of Wine and Acoustic Sensations, susținut și recomandat de urbangourmet.ro, se dorește a fi un eveniment rafinat, dar care să îi apropie pe oameni de vinurile bune și de ideea deloc sofisticată, ci foarte bine formată, pe care trebuie să o avem în momentul în care alegem un vin. Explicații și detalii am primit de la Laurențiu Fărcaș, coordonatorul restaurantului din cadrul hotelului Golden Tulip Ana Dome.

De unde a pornit idea acestui eveniment și ce v-a determinat să o invitați pe Isabelle Legeron?

Ideea am putea spune că a venit din necesitate. Niciodată nu am avut ocazia, cel puțin eu sau partenerul meu, de a ne întâlni cu un Master of Wine. Am plecat de la idea că un vin de calitate trebuie prezentat de către un om de calitate. În lume sunt consemnați 358 de Master of Wine, asta din 1868, și am zis să alegem unul dintre ei. Ne-am gândit: un vin de calitate, un Master of Wine de calitate, care este și o femeie, o ,,doamnă a vinurilor”. Așa am ajuns la a o invita pe Isabelle Legeron. Este franțuzoaică și pentru că lista de vinuri propuse pentru degustare, este formată doar din soiuri venite din țara excelenței în viticultură, ne-am gândit să luăm legătura cu ea. Puteam alege un om de mai mare sau mai mică prestanță, însă, fiind o femeie e cu totul altceva, e inedit pe alocuri.

Cum se va desfășura evenimentul și ce așteptați să schimbe? Dacă tot vorbeam despre necesitate, cum așteptați să schimbe percepția oamenilor din România, daca doriți să aibă și un caracter educativ?

Nu vrem neapărat să schimbăm sau să dislocăm ceva. Vrem să aducem o perspectivă nouă în ceea ce înseamnă consumul, în achiziționarea unui vin de calitate și în a-l consuma în mod corespunzător, pentru a fi asociat cu o mâncare bună, o mâncare de calitate. Nu vrem să schimbăm percepții, vrem să promovăm vinuri de calitate. Și când spun vinuri de calitate, ne axăm pe vinurile care sunt bio certificate, în care nu găsim altceva în afară de strugure. Strugure și pasiune.

Isabelle Legeron a mai fost în România, nu? În anul 2009.

A mai fost în 2009, da, într-adevăr, a fost la Davino. Nu știu exact ce s-a discutat acolo sau care a fost subiectul evenimentului. Știu că a mai fost și la Provino, la Târgul de Vinuri.

Am înțeles, eu credeam că a fost doar în câteva crame pentru emisiunea sa de pe Travel Channel. Nu știam la ce evenimente a luat parte.

A dat un interviu pentru Provino și cred că a fost și la târg efectiv, din câte știu eu. Și a mai fost la Recaș, unde s-a întâlnit cu australianul Hartley Smithers, cel care face vinurile pentru Recaș.

Ca o privire de ansamblu, atunci când oamenii vin, de exemplu, la dumneavoastră în restaurant, știu să își comande vinul? Să îl adapteze la meniu?

Dacă ne raportăm strict la clienții din restaurantul nostru sau la clenții care vin ocazional, putem spune și da și nu. În sensul că dacă sunt clienții casei, care sunt familiarizați cumva cu mâncarea care se regăsește în meniu, așteaptă ca noi să le recomandăm vinul în funcție de meniu. Ceea ce este și foarte bine pentru că astfel cresc șansele de a avea o mâncare de calitate, asociată cu un vin bun și care să se plieze perfect pe alegerea pe care dorește să o facă.

Dacă ne gândim la clienții care vin din exterior și care sunt de prea puține ori trecuți pe la noi, ei sunt destul de sceptici în ceea ce privește, sper exemplu, un vin dintr-o cramă a cărei nume nu le spune nimic. Sunt crame mai micuțe, cu vin apreciabil, dar care nu-i dau foarte multă încredere clientului. Noi, însă, promovând vinul de calitate și oferindu-l spre degustare, sunt receptivi și merg pe mâna noastră și, în principiu, ne lasă pe noi hotărâm pentru ei.

Presupun că aveți mulți clienți străini. Cum se comportă ei? Merg pe mâna dumneavoastră? Vor să încerce vinuri românești?

În mare parte da. Clienții străini vor toți să încerce un vin românesc și când spunem asta, mă refer strict la soiurile românești. Puțini sunt cei care vin din Franța, din Spania, din Italia sau de oriunde și spun: ,,vreau un soi de vin de la mine de acasă”. Sunt prea puțini.

Cum vedeți în acest moment industria viticolă din România și cum se reflectă ea la nivelul unui restaurant?

Industria viticolă, în ultima perioadă, este în creștere. S-au făcut destul de multe investiții. Sunt niște vinuri de calitate care ies de câțiva ani încoace în toate podgoriile românești. În restaurant, să spunem că industria se exprimă prin vinuri de calitate care sunt aduse din cramele românești, dar este încă mult de lucru pentru a ajunge la calitatea unui vin franțuzesc sau italian. La noi mai este un drum lung de parcurs. Nu spunem că nu sunt vinuri bune. Exportăm și în Franța și în Italia, dar încă mai avem multe de învățat, chiar de recuperat, dacă am sta să ne analizăm trecutul viticol.

Revenind la eveniment, cum se va desfășura Master of Wine and Acoustic Sensations de la Golden Tulip Ana Dome?

Ne axăm pe ceea ce înseamnă degustare a 5 vinuri franțuzești de calitate superioară, certificate bio, care vor fi prezentate de către Isabelle Legeron. Ceea ce înseamnă foarte mult din punct de vedere al experienței ei în raport cu vinurile franțuzești, mai ales datorită faptului că la origine este franțuzoaică. O să ne vorbească despre felul în care sunt produse, dacă ar trebui să le consumăm și cum. Raportat la asta, trebuie să facem și o asociere și atunci automat în programul nostru mai intră și o degustare de brănzeturi, care va o completare a vinurilor. De asemenea vom mai avea și o parte de socializare, iar între timp, tot ce înseamnă pauzele respective, vor fi acoperite de susținerea trupei David & The Six Martini Band.

master_of_wine_acoustic_sensations_isabelle_legeron_afis_event

Isabelle Legeron este cu adevărat o ambasadoare a vinului de calitate. Titlul de Master of Wine contează prea puțin comparație cu principiile și scopurile ei. Cel mai important lucru pentru ea, pe care l-a susinut și îl susține în toate interviurile sale, este legat de faptul că lumea vinurilor a devenit o lume fals educată, care s-a îndepărtat prea mult de bucuria și romantismul unui vin, scump sau nu. Revolta ei pleacă și datorită temerii oamenilor de a fi sinceri când gustă un vin. De ce să îți placă cu orice preț? Cât de tare ți se potrivește? Faptul că vinurile au căpătat un gust mecanic, datorită robotizării excesive a proceselor, a determinat-o pe Isabelle Lageran să facă apeluri repetate către producători, ori simpli consumatori, cu privire la modificarea mulțumirii față de un vin. Îndrăgostită de vinurile bio, ea a decis să organizeze un eveniment pe durata a două zile, pentru a celebra vinul așa cum ar trebui să fie el, strugure și nimic mai mult. Evenimentul numit RAW le aduce celor peste 150 de producători din întreaga lumea posibilitatea de a spune adrevărul prin vinuri.

Întreabată de foarte multe ori care a fost secretul reușitei în privința distincției Master of Wine, Lageron a răspuns foarte simplu ,,Am avut mai mult curaj decât au francezii în mod normal”.

Așa a și fost, și-a petrecut toate diminețile și serile învățănd, iar restul timpului călătorind în toate colțurile lumii pentru a trăi miracolul identificării perfecte. Pentru că numele său avea o pronunție mai grea, cei care o însoțeau în călătorii au decis să îi spună simplu ,,that crazy french women”. După ce a devenit Master of Wine, PR-ul său, în căutarea unei adresări căt mai convingătoare care să o reprezinte, a hotărât că apelativul ,,crazy french women” va fi perfect asociat cu atitudinea ei deschisă și sinceră. Tot Isabelle a fost cea care a avut un rol decisiv în menținerea pe linie de plutire a producției de vin din Georgia. Poziția ei a fost marcantă și hotărâtore în acest demers, iar în acest moment ajută tineri din toată lumea care își doresc să primească titlul Master of Wine. Orele sale de voluntariat sunt o altă dovadă a faptului că, într-adevăr, scopul său este de a reda vinului joaca și romantismul și a-l aduce înapoi oamenilor care își povestesc ziua și trăirile în jurul mesei.

Jurnalul unui sommelier – partea a II-a

concurs sommelier

…. Vă puteți închipui că de la Beres Vineyards and Winery nu am plecat cu mâna goală și odată ajunși la hotel în Dunakiliti am hotărât ca ar fi cazul să ne pregătim puțin pentru concurs savurând vinul adus cu noi.

În holul recepției, ne-a ținut companie președinta Asociației Sommelierilor din Ungaria, o distinsă doamnă care a vrut în mod deosebit să afle, cât mai multe de la noi despre cultura vinului românesc și desigur nu a uitat nici să ne mulțumească ( de 3 ori) pentru prezența noastră la acest concurs.
Am așteptat dimineața de duminică, pentru înscrieri, după ce am petrecut o noapte de nesomn, emoții, discuții despre probe, la fel ca și în filmul SOMM.
În fine, duminică dimineață, după un mic dejun copios, am realizat că suntem în prima zi de concurs (30 septembrie). O parte dintre concurenți au ajuns în aceeași zi, chiar și colegii noștri de la ASR (România fiind singura țară din cele 11 participante cu 2 asociații).
Având timp liber până la ora prânzului, am decis să aruncăm o privire în jur și am realizat că suntem într-un centru spa ( Diamant Hotel **** , Sszigetkoz- Konferencia&Wellnes) așa că am ajuns și la mall-ul din oraș pentru că nu aveam costumele de baie la noi. Asemeni prietenelor/nevestelor noastre (eu fiind și singurul neînsurățel) am pierdut efectiv noțiunea timpului plimbându-ne prin centru comercial deci evident nu am mai avut ocazia să intrăm și în spa-ul hotelului fiind deja așteptați la masă.
image-19Abia am reușit să facem câteva poze la meniu și preparatele servite, și am observat că holul hotelului se umpluse de lume – se dăduse startul la înscrierea concurenților care au sosit din toată Europa Centrală. Printre participanți, m-am bucurat enorm să o revăd pe Iulia Gosea alături de soțul și fiica lor. Iulia reprezenta ASR-ul la respectivul concurs, însă cum spune Marian Timofi – ,,nu contează ce echipă câștigă Champions League ci țara care se mândrește cu echipa”.

image-7

Să revenim totuși încă puțin la masa de prânz despre care ar fi păcat să nu vă povestesc. Prânzul a fost astfel unul reușit, un meniu foarte echilibrat, având preparatul de bază la alegere. În mod deosebit mi-a plăcut farfuria lui Istvan, care a servit o bucată de brânză de capră nematurată cu prune, ananas, mere verzi, struguri albi trași în miere. Față de șnițelul nostru ce ne umplea farfuria (se vedea că suntem la 70 km de Viena), a ales un preparat foarte elegant pentru acest prânz alături de sommelieri din Europa Centrală.

image-17

Cafeaua am savurat-o pe teresa restaurantului – o cafea aromată de la Molinari și am decis apoi, împreună cu Stelian că a venit vremea să urcăm în camerele noastre pentru a ne pune ținutele de sommelier. Astfel pregătiți am coborât la recepție și cu fiecare treaptă coborâtă simțeam emoțiile cum cresc. Acum că am depășit momentul îmi amintesc cu drag și cu mult mai mult calm și îmi dau seama că era perfect normal să fiu atât de emoționat – era totuși prima mea participare la un concurs internațional de o asemenea amploare.

La ora 14:30, pe când tensiunea atingea deja cote impresionante, ne-a fost prezentată comisia de jurizare, iar mai apoi probele. Proba scrisă a fost compusă din 25 de întrebări despre vinurile românești, ungurești și franțuzești. La încheierea probei au apărut și vinurile (după aproximativ 20 de minute). Am identificat rapid un Pinot Grigio 2010 și un Cuvee din 2003. O altă probă a concursului a fost identificarea distilatelor – destul de simplu și aici – o palinka de prune și un gin din UK. Cu 10 minute înainte de finalizarea concursului am extras biletul cu numărul 3 – pentru decantare. Nu a mers chiar atât de bine cum mi-aș fi dorit, însă încercam să nu uit că așa e în viață și din fiecare experiență învățăm câte ceva, am dreptate?

Anunțarea finaliștilor a avut loc a doua zi (luni) la ora 15:00 și speram că măcar unul din cei 4 români să fi trecut cu bine toate probele. Dar până atunci ne aștepta o seară cu totul specială – Gala Dinner în cinstea participanților – despre care vă povestesc mai multe într-un articol viitor.

 

Degustarea vinurilor Lacerta

Vinurile Lacerta 6

Degustarea aceasta de vin are o poveste specială. Nu mi-aș fi permis ”să-mi dau cu părerea” despre vinuri în condițiile în care avem specialiști care pot să vorbească despre asta. De aceea, în primul rând vreau să vă fac cunoștiință cu un proiect care mi-a plăcut foarte mult: Artvinium.

Așa cum scrie și pe website, este vorba despre un proiect care vrea să arate că vinurile românești sunt valoroase. Vrea să vă convingă ca la următoarea masă sau vizită la restaurant să vă uitați prima dată la vinurile românești și poate următoarea dată să le comandați. E o poveste despre artă și vin, despre evenimente și despre bucuria de a împărtăși frumosul.

I-am găsit din întâmplare însă după ce am văzut despre ce este vorba, primul lucru pe care l-am făcut a fost să îi trimit Ioanei Micu un email. Trebuia să o cunosc pe această minunată doamnă sommelier și trebuia să descopăr omul din spatele acestui website.

Ei bine, așa am ajuns la degustarea vinurilor Lacerta ce a avut loc la restaurantul Pescador. Despre restaurant, cu siguranță o să revin cu un articol separat pentru că merită toată atenția noastră (din păcate nu au website dar îi găsiți pe strada Dorobanților).

Am degustat 9 vinuri din galeria Lacerta, câștigătoare a numeroase medalii de aur în cadrul concursurilor de specialitate. La Lacerta se cultivă 5 soiuri pentru vin rosu si 3 soiuri pentru vin alb. Sortimentul este format din soiuri internaționale: Cabernet Sauvignon, Syrah, Pinot Noir, Merlot, Sauvignon Blanc si Chardonnay cât și din soiuri autohtone de mare valoare: Feteasca Neagră și Fetească Albă.

O seară minunată și discuții frumoase la un pahar de vin. O să las povestea degustării să o descoperiți din imagini și promit că o să vă ținem la curent cu evenimentele de genul acesta, pentru că merită să participați.

Cu drag, Alexandra Crăciun