ramada brasov

Bistro Farm to Fork sau când așteptările-ți sunt prea mari

sursă: facebook.com/farmtoforkcluj

Iată că pe lista bistrourilor din Cluj-Napoca mai putem adăuga încă un nume: Bistro Farm to Fork, un loc nou deschis în oraș cu puțin timp în urmă. L-am găsit pe bulevardul 21 decembrie 1989 la numărul 100.

E o zonă care nu abundă excesiv în privința locurilor de bun-simț în care ai putea mânca ceva rapid și bun, știind că sandvișurile nu se află în topul alegerilor tale. Nu pot spune că se înghesuie prea mulți să le facă concurență prin apropiere.

Ce mi s-a părut interesant încă de dinainte să ajung în acest bistro este faptul că aici se găsesc preparate cu specific raw, vegetarian și vegan. Curent gastronomic, așa cum îmi place mie să-i spun, mizând pe ideea unui stil sănătos de viață, pe care nu am cum să-l contest și care câștigă tot mai mult teren în fața bucătăriei bazate pe carne și produse animale. Bine, după părerea mea, fără nicio șansă reală ca în timp să fie înlocuită complet, referindu-mă aici la majoritatea dintre noi.

Cum vă spunea și Roxana, acest tip de alimentație neprocesat termic, natural sau care nu include alimente de factură animală, reprezintă așadar o întoarcere spre ceea ce ne-a învățat natura și este cea mai rațională soluție, dar poate nu cea mai la îndemână, pentru o stare de bine asigurată pe o perioadă lungă de timp.

C’est très chic!

Într-un cadru destul de restrâns, unde decorul și mobilierul au fost studiate în amănunt și care nu au fost alese la întâmplare, mi-am dat seama că ele contribuiau la refacerea tacită  a atmosferei de bistro parizian.  Am fost încântată pentru că, trebuie să recunosc, am o slăbiciune pentru astfel de locuri.

Fie vorba între noi, a fost nevoie doar de o privire de afară, fie ea și superficială și deja curiozitatea mi-a fost ireversibil stârnită de Bistro Farm to Fork.

sursă: facebook.com/farmtoforkcluj

sursă: facebook.com/farmtoforkcluj

Formele clasice ale meselor și scaunelor m-au făcut să mă gândesc puțin la eleganța altor vremuri. Culori moi, accentuate ici colo de câte o floare ingenios plasată, toate acompaniate sonor de ,,Ballade pour Adeline”a lui Richard Clayderman. Aici atmosfera m-a făcut să mă gândesc că tot ce avea să urmeze nu avea cum să fie rău.

O schimbare sănătoasă e binevenită oricând!

Uitându-mă prin meniuri, căci sunt mai multe, am remarcat că Bistro Farm to Fork pe lângă mâncarea specială de tip vegetarian, raw sau vegan, pentru care au un meniu separat, mai au și multe alte feluri de preparate din carne.

Am citit undeva în meniu că se folosesc ingrediente din producția fermierilor locali, ceea ce e cu siguranță un plus pentru acest loc. Am vrut să încerc ceva nou, dar n-am vrut chiar o revoluție gastronomică în farfurie, pentru că înainte trebuie să te pregătești temeinic pentru acest eveniment, așa că am ales o variantă mai sănătoasă la obișnuitele paste. Am ales pastele de porumb  lăudate pentru că nu au gluten și au mai puține glucide. Alegând paste de porumb cu trei feluri de ciuperci și smântână dulce am fost mulțumită măcar psihic că am făcut o alegere mai sănătoasă, dar apoi gândindu-mă la sosul de smântână mi-am zis că mi-am sabotat strategia de atac singură.

sursă: facebook.com/farmtoforkcluj

sursă: facebook.com/farmtoforkcluj

O impresie greșită sau o simplă greșeală?

Așteptarea nu a fost lungă și chiar când mă bucuram că am găsit încă un lucru bun de adăugat pe listă am privit în farfurie și am constatat că  cele trei feluri de ciuperci s-au transformat în vinete și dovlecei și că sosul de smântână dulce lipsea cu desăvârșire.

Am consultat meniul încă o dată crezând că am scăpări de memorie, deși ar fi cam devreme pentru astfel de probleme.  Ca să mă asigur pentru a doua oară am întrebat și chelnerița. Aceasta mi-a confirmat că așa era și s-a oferit să îmi schimbe farfuria. Nu m-am supărat în privința sosului sau mai degrabă a lipsei lui, și le-am mai dat o șansă pastelor din farfurie. Să fi fost un spirit răzbunător al alimentației sănătoase prin jur sau oamenii din bucătărie care au luat ideea asta cu sănătatea mai în serios decât trebuia, nu știu.

Preparatul a avut cam mult ulei pentru gustul meu și a fost cam amar, probabil de la vinetele și dovleceii prea gătiți, motiv pentru care nu am putut să-mi termin porția. Explicația am primit-o mai târziu, argumentul fiind că pastele de porumb sunt de vină, deși eu nu sunt de aceeași părere.

Bistroul beneficiază și de părerea avizată a unei doamne nutriționist, pe care, din păcate, nu am găsit-o în momentul în care am fost eu. La sfârșit, ca să uit de gustul amar, am zis să mă delectez cu puțin din desertul celui care m-a însoțit, desert servit la meniul zilei. A fost o combinație între budinca doctorului Oetker și puțină frișcă sintetică deasupra. Am trecut mai departe la cafeaua care nu avea cum să mă dezamăgească, servită într-o ceașcă cu motive florale asortată cu tapițeria de la scaune, știți voi, detalii ce fac parte din acele ,,nimicuri dulci” care mie îmi fac întotdeauna plăcere.

Poate a fost doar o întâmplare nefericită, dar aspectul acestui loc și atmosfera care m-au încântat atât de mult la început au fost, de altfel, si singurele lucruri cărora le-am oferit o largă apreciere. E adevărat că nu au fost de ajuns, însă nu pot fi trecute cu vederea.

Probabil că din cauza faptului că te duci cu anumite așteptări de pe drum, formate pe bună dreptate și la o primă vedere cu ceea ce prezintă fiecare restaurant, bistro sau cafenea prin intermediul paginii sale de Facebook, la care aduni doza de entuziasm specifică oricărei descoperiri a ceva ce este pe cale să ți se întâmple, realizezi că te-ai așteptat la prea multe. Și ajungi la final puțin dezamăgit și poate frustrat pentru că ai fost prea naiv sau prea ușor de impresionat de la început. Poate că nu este un adevăr general valabil, dar așa s-a întâmplat cu mine.

Leave a Reply

nine + 18 =