ramada brasov

Povești care merită spuse: Hotel Continental (I)

hotel_continental_clujul_vechi_2

Toate locurile în care mergem sau cele prin care doar trecem, fără a le da atenție, cafeaua pe care o luăm în grabă, clădirea, pe care nu am observat-o până acum, dar la care ridicăm privirea, pentru că persoana pe care o așteptăm este în întârziere, muzeul în care erai dus în fiecare duminică, casa veche, care mirosea greoi a unei mătuși, pe care de abia ți-o mai aduci aminte, toate aceste locuri, pe care le traversăm sau pe care ni le amintim tangențial, sunt locuri care adăpostesc tăcut povești. Povestea de dragoste din liceu, povestea începutului unei revoluții, povestea fascinantă a unui cuplu celebru care a sfârșit tragic. Uităm, pentru că e firesc să o facem, dar ne aducem aminte pentru că simțim nevoia de apartenență, dar și mai important, simțim nevoia de a le aduce uneori la viață, de a le șterge de praf frumusețea uitată.

De câte ori nu vi s-a întâmplat să treceți pe lângă clădiri vechi, uitate, pe care le compătimiți pentru felul în care au ajuns? Le vedem cu toții, sunt minunate, ne gândim de cele mai multe ori, cât de diferit trebuie să fi fost în vremurile bune ale acelui loc. Eleganța, balurile, paietele și toate celelalte lucruri pe care le asociem noi cu un astfel de loc.

Acest articol este prima parte a poveștii hotelului Continental din Cluj. Am amânat zile în șir articolul, deoarece știam că într-un astfel de loc trebuie să se fi întâmplat ceva, îmi spuneam că este imposibil să nu găsesc măcar un pasaj, undeva despre hotel, despre atmosferă. Cu toate acestea rezultatele căutărilor mele erau parcă identice, aceleași descrieri tipicare, majoritatea provenind din aceeași sursă nu foarte precisă. Am știut că subiectul merită mai mult, trebuia să aibă acel je ne sais pas. Nu m-am înșelat deloc.

hotel_continental

Cândva te numeai New-York

Clădirea hotelului Continental a fost construită în 1893 – 1894, după planurile lui Lajos Pekei, arhitectul șef al Clujului din acea vreme, care a conceput, de altfel și planurile clădirii casino-ului din Parcul Central, dar și soclul statuii lui Matia Corvin din Piața Unirii. În locul unde se află acum hotelul Continental, se afla hotelul Național, iar în anii 1860 era cel mai semnificativ spațiu comercial găzduind un anticariat, mai apoi un magazin de jucării, de menaj sau de pantofi.

În anul 1893 a fost demolat, pentru a face loc unui hotel mult mai modern care avea să poarte numele New-York. Numele îi vine de la piesele de mobilier aduse dintr-un alt hotel din Budapesta, numit tot New-York, care aveau gravată monograma NY.

hotel_continental_cladirea_echinox_clujul_vechi

La sfârșitul secolului al XIX-lea, hotelul a fost închiriat de Alajos Taussing și Bogyo Istvan, urmând ca din anul 1912 să fie preluat de către Jozsef Fezl.

Jozsef Fezl a fost cel care a reinventat hotelul, în încercarea de a-l aduce la standardele altor hoteluri europene. El a introdus băile, telefoanele, încălzirea centrală, un teren de bowling acoperit și încălzit în timpul anului, dar și bucătăria franceză (care ar fi ajuns pentru prima dată în Cluj). Parterul hotelului, pe de altă parte, concentra viața socială a orașului, fiind o perioadă istorică de expansiune literară, dar și a artelor, cafeneaua hotelului s-a transformat într-un loc de întâlnire  al elitei literare clujene.

Conceptul revistei culturale de factură tradiționalistă Gândirea s-a născut în cafeneaua hotelului New York în anul 1921. Din Cluj a plecat curentul gândirismului în acea perioadă. Celebrul scriitor maghiar Jokai Mor a fost de mai multe ori client al hotelului, fapt care a  determinat ca fosta stradă a Cărbunelui să îi poarte numele timp de un deceniu. În anii 1950 în hotel a funcționat un cămin studențesc, iar apoi în 1960, clădirea a redevenit hotel, dar cu nume schimbat: Continental. În anul 2005 hotelul “a părăsit” clădirea, nemaifăcând față standardelor hoteliere.

Povestea călătorului care nu a mai uitat hotel New-York

,, New-York, un hotel aflat la capătul pieței principale, un minunat loc de întâlnire în timpul iernii, care îi atrăgea pe tovarășii mei ca un magnet. Istvan spunea că barmanul a inventat un cocktail extraordinar, depășit doar de un altul numit ,,Flying’’, făcut în barul hotelului Vier Jahreszeiten din Munich, despre care spunea că ar fi păcat să-l ratez. El a pășit maiestos, ne-a făcut semn cu mâna să ne mișcăm din capătul scărilor, iar noi ne-am așezat strategic într-un colț, în timp ce dracul de barman o luase razna cu shaker-ul. Nu mai era nimeni la bar, se făcea târziu, iar cadența înăbușită a valsului Die Fledermaus ne sugera că toată lumea se afla în salon. Noi sorbeam cu îndoială și plăcere din băutură, într-un decor Neo-roman al Regenței: crem, roșu închis, auriu. Coronamentele coloanelor corintice își întindeau frunzele de acant, tolbele de săgeți și cornurile de vânătoare. Sunetele de liră și vioară rămânând parcă suspendate de ghirlande, între pilaștri.’’

hotel_continental_clujul_vechi

Am căutat mult timp un pasaj care să descrie hotelul așa cum mi-l imaginam, așa cum probabil ni-l imaginam cu toții. Am răsfoit toate ziarele vremii, am întrebat, dar  aproape nimic. Acest lucru până când aveam să îl descopăr pe scriitorul britanic Patrick Leigh Fermor. Cartea Între păduri și ape sau Între păduri și fluviu (în original: Between Woods and Water) spune povestea călătoriei scriitorului din Olanda în Istanbul. El a vizitat România în anul 1934, dar nu a fost un simplu turist.

Datorită culturii sale, a cunoștințelor lingvistice, dar mai ales datorită factorului uman și capacității de a asimila latura etnografică a țării, Fermor a reușit să facă din acest drum, al maturizării pentru el, o incursiune literară, istorică, culturală și folclorică. Traseul din România a fost concentrat doar în Transilvania și Banat, iar remarcabil este faptul că această carte a fost scrisă după aproape jumătate de secol. Nu am vrut să vă plictisesc cu detalii, care par fără legătură cu subiectul, dar acest scriitor merită mult mai multă atenție din partea noastră.

hotel_continental_piata_unirii_clujul_vechi_2

Mi-a adus zâmbetul pe buze fragmentul lui despre hotel, pentru că am căutat valsul despre care vorbea și l-am ascultat în timp ce reciteam fragmentul. Mi-am imaginat întreaga scenă cu ochii omului care de cele mai multe ori nu apreciază lucrurile de care este înconjurat și are nevoie de imbolduri venite din exterior, pentru a-și deschide mintea. Am crezut că Fermor ne merită atenția și pentru următorul lucru pe care l-a spus în prefața cărții sale, despre care eu cred că are legătură directă cu locurile pe care le ratăm din lipsă de implicare, din nepăsare, dar și din lipsă de informații concentrate:

,,Deceniul următor avea să măture această lume ferită, rustică, şi asta mă face să înţeleg cu atât mai bine cât de norocos am fost sesizându-i îndelung vederea de ansamblu, ba chiar de a mă fi asociat ei cu puţin. Totul se întâmpla ca şi cum o înţelepciune subconştientă mă dirija în această parte a voiajului, şi, când ea s-a terminat, în sudul Dunării, şi mi-am reluat ritmul mai rapid pentru a traversa defileul Balcanilor, mi-am dat seama în mod brutal de extraordinaritatea regiunilor pe care tocmai le traversasem: din acel moment, ele au căpătat o strălucire magică, pe care jumătatea de secol ce a urmat n-a făcut decât s-o accentueze.’’

hotel_continental_strada_napoca_clujul_vechi

Pentru oraș, un hotel precum hotel Continental are o strălucire magică, care vorbește neîncetat, pentru noi, surzii acestor vremuri.

Poveștile trebuie spuse, iar acest hotel mai are o mulțime de povești care își așteaptă rândul, iar eu voi încerca să le netezesc calea spre voi. Căutați-vă și voi un loc diferit, dar cunoscut, pe lângă care treceți zi de zi și despre care vă puneți întrebări când stați la semafor. Scotociți bine în cotloanele orașului și trăiți legendele urbane, pe care toată lumea parcă le-a uitat. Hotelul Continental este primul din această serie de locuri, iar despre arhitectura sa, despre restaurant sau despre poveștile de dragoste încheiate prin otrăvire și alți oameni celebri care și-au legat destinul de acest loc, vom vorbi în articolele următoare.

hotel_continental_clujul_vechi_3

Sursă fotografii: Clujul Vechi

Leave a Reply

seventeen − three =