ramada brasov

Cum descifrăm etichetele de pe sticlele de vin – Partea I

eticheta vin2

Poate vi s-a întâmplat (și nu o dată) să vă treziți în fața unui raft întreg de vinuri care mai de care și să nu știți pe care să puneți mâna. Și dacă ați îndrăznit să citiți eticheta, fie ați lasat vinul pe raft, fie ați ales unul la întamplare și “hoped for the best” cum zic americanii.

Haideți să vedem împreună cum descifrăm etichetele în așa fel încât să trăim o experiență intensă cu fiecare sticlă deschisă.

AOC/DOC/AVA? Abrevierile acestea ne pot sugera proveniență, asta dacă nu găsim alte indicii. Pe etichetele vinurilor franțuzești putem citi Appellation d’Origine Contrôlé – adică AOC și această abreviere este o garanție că descrierea de pe etichetă este cât se poate de veridică. Sistemul AOC impune reglementări ce țin de metodele de culegere, metodele specifice de producție, cantitate minimă de alcool, localizare șamd. După AOC sau în loc de “Origine” va apărea numele regiunii viticole (de exemplu AOC Bordeaux sau Appellation Bordeaux Contrôlé) – cu alte cuvinte, avem garanția unei sticle superioare de vin deoarece respectă întocmai reglementările regiunii Bordeaux și în general vorbind, un vin AOC este situat pe cea mai înaltă treaptă calitativă.

“Qualitatswein bestimmter Anbaugebiete” vom găsi pe sticlele nemțești, în timp ce spaniolii folosesc “Denominacion de origen”, iar Statele Unite ale Americii – AVA adică “American Viticultural Area” – toate cu aceeași semnificație.

Să revenim totuși pe tărâmurile natale și să vedem cum stă treaba la noi. DOC înseamnă Denumire de Origine Controlată (dar și Denominazione di Origine Controllata în cazul vinurilor italienești) și se referă la vinuri de cea mai bună calitate (I). Vinurile DOC (I) sunt urmate de Vinurile cu Indicație Geografică (II) și Vinurile de Masă (III).

Un vin DOC este deci unul cu care orice producător se mândrește și cum am menționat anterior, avem garanția că toate informațiile de pe etichetă (an, procent de alcool, regiune viticolă, producător) sunt reale. Această abreviere este întotdeaua urmată de specificațiile CMD, CT sau CIB cu următoarele semnificații:

CMD – Cules la Maturitate Deplină – aceste vinuri vor avea deci un procentaj de alcool peste 11% și o culoare cât se poate de intensă. CT – Cules Târziu – o specificație care se referă la vinuri cu conținut ridicat de alcool și de zahăr nefermentat. CIB – Cules la Înnobilarea Boabelor – se referă la un vin realizat din struguri stafidiți, cu un conținut ridicat de zaharuri, “înnobilați” de mucegaiuri nobile.

Despre cantiățile de alcool, tipuri de struguri, conținut de zahăr vom povesti săptămânile care urmează. Cheers!

2 replies to this post
  1. Frumos articol, concis si explicativ. Totusi, sunt unele chestiuni ce trebuie nuantate:
    -in Germania se foloseste “Qalitatswein mit Predikat”;
    -DOC se poate referi la vinuri de calitate superioara, dar nu e o conditie obligatorie. De fapt, la vinurile romanesti ca si la cele italiene, multe vinuri IG (Indicatie Geografica -o treapta mai jos) sunt de fapt mai bune. DOC se refera la un complex de factori naturali -locatia, soiul, cantitatea recoltata, procentul de alcool si durata maturarii- si nu garanteaza o calitate superioara;
    -nu orice vin DOC este urmat de CMD, CT sau CIB, ci este alegerea producatorului sa puna aceste mentiuni
    -anul de productie nu e o mentiune obligatorie; de fapt, la vinurile de masa este chiar interzis mentionarea soiului si anului.

    Sunt niste detalii, dar e bine sa fie clarificate :)

    • Mulțumim, Mihai pentru completări! Să ne urmărești și săptămâna urmâtoare când venim cu partea a II-a a articolului și așteptăm și atunci observații – să dăm cititorilor informații cât mai clare și mai corecte ;)

Leave a Reply

one × 4 =